When I say “Dee-jeeey”, you say “Mufflerrrr”!

Cel mai bine e sa nu te inghesui, mai bine stai si astepti sa se termine buluceala cu specific mioritic si dupa aia sa te gandesti sa te urnesti si tu spre intrare. Recunosc, daca nu as fi fost mai pletos si imbracat in piele din fire, ideea de a auzi 140 db pe ritmuri de d’n’b, intr-o hala trecuta bine prin comunism, m-ar fi facut si pe mine sa particip cu entuziasm la ingramadeala tinerilor cu freze rebele. Nu fac parte din trib si simt cum priviri cu iz de mirare si dezaprobare ma incercuiesc, iar susotelile “fii atent si la asta, frate!” isi fac aparitia timide in randul grupurilor de indigeni. Insa un zambet trufas isi face aparitia pe fata mea...Ha! Mai copii, mai ,dar voi chiar credeati ca am venit singur chiar in gura lupului?! Stupoare pe chipul audientei atunci cand descopera ca societatea lor inchisa are tradatori, exact aceia care vin sa ma salute pe mine. Prima impresie deja a fost spulberata, odata cu acceptarea tribului indigen s-a dus dracului si pozitia speciala pe care ma aflam, acum nu sunt decat un mare inadaptat.

Dar, eu totusi am o problema mare. Nu imi va fi rusine sa o recunosc: sunt stricat la burta si ma cac pe mine! Iar pozitia “avantajoasa” a locatiei, m-a scutit de prezenta nedorita a unor farmacii cu program non-stop pe o raza de un kilometru. Si totusi ma vad nevoit sa imi fortez norocul, ori chiriasul din curul meu imi va forta sfincterul. Ma indrept spre fortele de ordine, mereu prezente cand se simte potential de manifestari anarhice cu copii debusolati, si ii intreb cat de suav imi permitea starea de sanatate daca nu cumva au idee unde se afla cea mai apropiata farmacie. O privire plina de suspiciune imi este aruncata, si pot sa jur ca i-a trecut prin cap sa isi cheme colegii de la Brigada Anti-Drog, iar raspunsul este evident unul negativ. “Ce naiba, fiule, am eu fata de Pagini Aurii?”

Problema se agraveaza considerabil, iar pofta de baut bere se dizolva ca un vis frumos atunci cand te trezesti (nu neaparat dimineata). Eh, atunci sa intrebam localnicii acestui eveniment. Ma deplasez inspre cel mai apropiat grup de freze colorate si pun eterna intrebare: “Auzi, nu stii de unde pot sa iau niste pastile, la ora asta?”. Fulgerator, cinci capete patate se intorc inspre mine, priviri lascive aluneca spre mine, o bala mica le atarna in coltul gurii, ochii le sclipesc ca in filmele cu vampiri...”De care vrei? Tussin?”

Raman interzis. Imi reevaluez premisele si imi dau seama ca am facut o greseala de procedura, am indus in eroare bietii copii care acum ma privesc ca pe unul de-al lor.

“Nu Tussin. Ceva de genul Imodium sau Loperamide, caut eu.” Gata, magia s-a risipit, priviri pline de repros si uimire ma fac sa ma simt un paria, mi se intoarce spatele, nu mai sunt de-al lor, am fost renegat.

Raman singur cu problema mea din ce in ce mai mareeeeeee!